Game of Thrones

   Postarea anterioară (despre Petru cel Mare) m-a plasat deja într-un spațiu cultural baroc așa că de data asta vă propun o lume ușor fantastică: Game of Thrones.

    Pentru adaptarea cinematografică a acestei cărți, în vogă acum, unele costume au fost realizate de către un designer de excepție: Michele Carragher. Ea lucrează de peste 15 ani diverse costume pentru producții de film și televiziune. A studiat design vestimentar la Colegiul de modă din Londra ( îmbrăcăminte, broderie, pălării de damă și ilustrare) și a participat la un curs de trei ani la Colegiul Cordwainers, specializat în pielarie. După terminarea colegiului, Michele a lucrat în industria textilă de conservare, repararea și restaurarea textilelor istorice pentru colecționari particulari și muzee, fiind specializata in broderie de mână. Apoi a optat pentru o carieră în costume de film și televiziune, cum ar fi BBC,  ITV a lui David Copperfield si Mansfield Park.

    Prima producție care a consacrat-o a fost în 2005, cu costumul pentru rolul reginei Elizabeth I, premiat  Emmy . Cel mai recent a fost tot la HBO, în 2012, pentru  costumele din seria Game of Thrones. Artista brodează de mână, la gherghef, folosind tehnici tradiționale și lucrând direct pe haină sau pe țesături de mătase sau organza ce urmează a fi aplicate pe costume. Desenele ei orginale dovedesc creativitate și imaginație.

Petru cel Mare

   Rusia și politica sa externă - iată un subiect fierbinte acum. Subiect care își are începutul pe vremea lui Petru cel Mare (1682 - 1725), considerat unul dintre cei mai reprezentativi țari ruși.

    Promovând deschiderea spre Occident, el a contribuit la transformarea Rusiei dintr-o țară care încă orbecăia în bezna medievală într-o mare putere. Călătoria țarului în Europa occidentală (1697-1698) a însemnat contactul direct cu civilizația epocii moderne, consecința fiind inițierea unor reforme profunde în toate domeniile: industrie, comerț, învățământ, administrație, cultură și societate.
    Predecesorii săi interziseseră obiceiurile și veșmintele "străine" precum și scurtarea părului, ucazul țarului Alexei Mihailovici prevăzând severitatea interdicțiilor, orice abatere putând atrage din partea acestuia dizgrația și chiar numirea vinovatului pe o funcție inferioară. 

 Cu toate acestea, datorită legăturilor tot mai dese cu Europa de vest, la sfârșitul sec. al XVII-lea apar primii croitori de modă europeană, ei fiind cei care i-au lucrat astfel de haine și țarului Petru I (un caftan de catifea neagră, brodat cu fir de aur și de argint). Primele reforme ale acestuia au vizat interzicerea portului bărbii de către bărbați (cu excepția slujitorilor Bisericii). Cei care ar fi dorit să poarte barbă trebuiau să plătească un bir. A urmat apoi introducerea obiceiului fumatului și a băutului cafelei.

   După ce s-a războit cu bărbile, Petru a început bătălia cu veșmintele. Prin ucazul din 1700 a hotărât ca " boierii, oamenii de la curte, funcționarii vor purta îmbrăcăminte ungurească, cu caftanul de deasupra până sub genunchi, iar cel de dedesupt mai scurt". Cei care nu se supun ucazului plătesc amendă. Unii au mormăit că veșmintele astea nu sunt bune pentru clima aspră a Rusiei. Dar sancțiunile devin tot mai aspre, pentru purtarea bărbilor și a învechitelor straie ruseștiei riscând închisoarea și confiscarea bunurilor. 

 Costumul masculin introdus în Rusia de către Petru cel Mare era de fapt cel în vogă la curtea lui Ludovic al XIV-lea, regele Franței: o jiletcă lungă până la genunchi, strâmtă pe corp dar, din talie, cu pliuri laterale care permiteau mișcările cu lejeritate, mai ales pentru cavaleri. Aceasta avea numeroase butoniere și butoni decorativi și trebuia să lase la vedere totuși vesta simplă de dedesubt. Pantalonii strâmți se opreau sub genunchi. 

    Iată-l aici pe țarul Petru cel Mare ("Mare" și la propriu, căci avea cca 2 m înălțime!), așa cum a fost el imortalizat în ceară de către Carlo Bartolomeo Rastrelli, care s-a folosit de mulajele luate imediat după decesul împăratului Rusiei (1725). 

Acestă statuie de ceară este expusă la Muzeul Ermitaj (Palatul de Iarnă) de la Sankt Petersburg, orașul întemeiat de către Petru. (Este singura statuie de ceară păstrată din acea epocă în care, după modelul celor lucrate în Olanda, Rusia a preluat și ea acest meșteșug, devenind celebră apoi pentru colecțiile sale).

Mai jos - detalii ale costumelor unor înalți demnitari ruși, aflate de asemenea în colecția de la Ermitaj

PS: Cât despre politica externă (expansionistă) a ambițiosului împărat al Rusiei ... aceasta este o altă poveste. Mai multe puteți afla din "Testamentul lui Petru cel Mare", document preluat și aplicat, din păcate, de către toți urmașii săi.

Vezi si 

http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/rusia-lui-petru-cel-mare-primii-pa-i-transformarea-mare-putere-mondiala