Calatorie in timp, alandala, fara cronologie, pentru ca "haina face pe om".

vineri, 4 septembrie 2015

Constantinopol. Impresii de călătorie (august 2015)

Pentru cele 5 zile de Constantinopol/ Bizanț/Istanbul m-am pregătit temeinic sufletește și nu numai.
Documentare, organizare,....
Cu toate că am avut "avarie" la piciorul stâng (o entorsă deci orteza de purtat) nu mi-am schimbat planurile. Iar vestimentar am tratat cu seriozitate cerințele culturii musulmane.

La Marele Bazar:

Muzeul de arheologie:






Muzeul de artă islamică:

Muzeul Topkapî Sarai:

Muzeul de Aryă Islamică:

Moscheea Albastră:




Palatul Administrativ Dolmabahce:

miercuri, 15 aprilie 2015

ȘTEFAN CEL MARE

      Născută în Moldova, cu o copilărie la umbra stejarului din Borzești, de bună seamă că numele și personalitatea lui Ștefan înseamnă mult pentru mine. Și cum ieri, 14 aprilie, n-au fost puțini cei care au marcat în spațiul virtual începuturile domniei marelui domnitor, iată câteva informații:
Interesantă este intervenția domnului Viorel Dolha de la Arad:



  Preocuparea mea pentru Stefan s-a materializat artistic în 2004, la comemorarea celor 500 de ani de la trecerea în neființă a domnului Moldovei. Așa a luat naștere un portret (grafică) înconjurat de un colaj din frunze de stejar aduse personal din curtea Bisericii din Borzești (jud. Bacău) dar și de la Cetatea de scaun a Sucevei.

Despre veșmintele purtate de domnitor avem aici fotografia statuii de ceară din Sala Tronului de la Muzeul de istorie Suceava.



Alte mărturii extrem de interesante găsim aici:
 http://ziarullumina.ro/documentar/cele-doua-deshumari-ale-sfantului-stefan-cel-mare

duminică, 12 octombrie 2014

Strămoșii

   La întrebarea mea, la ora de istorie - Cum credeți că arătau dacii? -  elevii acceptă provocarea și descriu veșmintele destul de aproape de realitate. Mai greu este cu trăsăturile fizice, căci dacii erau ... înalți, voinici, cu părul blond-roșcat și ochii albaștri.
 Strămoșii daci și romani au fost reprezentați pe Columna lui Traian de la Roma, monument ridicat în anul 113, după victoria din 106 a împăratului asupra Daciei. Personajele acestei veritabile cronici de război, cu chipurile săpate în nobila marmură privesc posteritatea de pe basorelieful care urca în spirală cei aproape 40 de metri.

Columna lui Traian amplasată în Forul lui Traian, la Roma). Arhitectul Apolodor din Damasc este cel care a conceput friza în spirală, derulând scene din ambele războaie daco-romane, fiind prezente cca 2500 de personaje. În vârf se afla inițial statuia împăratului Traian, cenușa acestuia fiind depusă în soclul de la baza columnei.
În prezent, deasupra se află statuia Sfântului Petru.

Luptători daci reprezentați pe columnă. 
(Fragment de pe replica Columnei lui Traian, prezentă la Muzeul Național de Istorie, București).


Asediul Sarmizegetusei, capitala Daciei (detaliu).


Sinuciderea lui Decebal (anul 106).
Urmărit de către romani, regele a decis să nu trăiască umilințele prizonieratului la Roma.

   Cercetări contemporane susțin că inițial marmura ar fi fost pictată, de aceea sunt aici prezentate și variantele color, simulate, ale scenelor de pe columnă.
   În iarna 101/102 dacii împreună cu aliații lor, sarmații roxolani (reprezentați aici cu armurile precum solzii) au încercat o diversiune împotriva taberelor romane din Moesia. 


Asediul Sarmizegetusei.

Luptător dac și marinar roman (Muzeul Marinei, Constanța).


Căpetenie dacă și infanterist roman.













sâmbătă, 13 septembrie 2014

Game of Thrones

   Postarea anterioară (despre Petru cel Mare) m-a plasat deja într-un spațiu cultural baroc așa că de data asta vă propun o lume ușor fantastică: Game of Thrones.
    Pentru adaptarea cinematografică a acestei cărți, în vogă acum, unele costume au fost realizate de către un designer de excepție: Michele Carragher. Ea lucrează de peste 15 ani diverse costume pentru producții de film și televiziune. A studiat design vestimentar la Colegiul de modă din Londra ( îmbrăcăminte, broderie, pălării de damă și ilustrare) și a participat la un curs de trei ani la Colegiul Cordwainers, specializat în pielarie. După terminarea colegiului, Michele a lucrat în industria textilă de conservare, repararea și restaurarea textilelor istorice pentru colecționari particulari și muzee, fiind specializata in broderie de mână. Apoi a optat pentru o carieră în costume de film și televiziune, cum ar fi BBC,  ITV a lui David Copperfield si Mansfield Park.

    Prima producție care a consacrat-o a fost în 2005, cu costumul pentru rolul reginei Elizabeth I, premiat  Emmy . Cel mai recent a fost tot la HBO, în 2012, pentru  costumele din seria Game of Thrones. Artista brodează de mână, la gherghef, folosind tehnici tradiționale și lucrând direct pe haină sau pe țesături de mătase sau organza ce urmează a fi aplicate pe costume. Desenele ei orginale dovedesc creativitate și imaginație.

















luni, 8 septembrie 2014

Petru cel Mare

   Rusia și politica sa externă - iată un subiect fierbinte acum. Subiect care își are începutul pe vremea lui Petru cel Mare (1682 - 1725), considerat unul dintre cei mai reprezentativi țari ruși.
    Promovând deschiderea spre Occident, el a contribuit la transformarea Rusiei dintr-o țară care încă orbecăia în bezna medievală într-o mare putere. Călătoria țarului în Europa occidentală (1697-1698) a însemnat contactul direct cu civilizația epocii moderne, consecința fiind inițierea unor reforme profunde în toate domeniile: industrie, comerț, învățământ, administrație, cultură și societate.
    Predecesorii săi interziseseră obiceiurile și veșmintele "străine" precum și scurtarea părului, ucazul țarului Alexei Mihailovici prevăzând severitatea interdicțiilor, orice abatere putând atrage din partea acestuia dizgrația și chiar numirea vinovatului pe o funcție inferioară. 
 Cu toate acestea, datorită legăturilor tot mai dese cu Europa de vest, la sfârșitul sec. al XVII-lea apar primii croitori de modă europeană, ei fiind cei care i-au lucrat astfel de haine și țarului Petru I (un caftan de catifea neagră, brodat cu fir de aur și de argint). Primele reforme ale acestuia au vizat interzicerea portului bărbii de către bărbați (cu excepția slujitorilor Bisericii). Cei care ar fi dorit să poarte barbă trebuiau să plătească un bir. A urmat apoi introducerea obiceiului fumatului și a băutului cafelei.
   După ce s-a războit cu bărbile, Petru a început bătălia cu veșmintele. Prin ucazul din 1700 a hotărât ca " boierii, oamenii de la curte, funcționarii vor purta îmbrăcăminte ungurească, cu caftanul de deasupra până sub genunchi, iar cel de dedesupt mai scurt". Cei care nu se supun ucazului plătesc amendă. Unii au mormăit că veșmintele astea nu sunt bune pentru clima aspră a Rusiei. Dar sancțiunile devin tot mai aspre, pentru purtarea bărbilor și a învechitelor straie ruseștiei riscând închisoarea și confiscarea bunurilor. 
 Costumul masculin introdus în Rusia de către Petru cel Mare era de fapt cel în vogă la curtea lui Ludovic al XIV-lea, regele Franței: o jiletcă lungă până la genunchi, strâmtă pe corp dar, din talie, cu pliuri laterale care permiteau mișcările cu lejeritate, mai ales pentru cavaleri. Aceasta avea numeroase butoniere și butoni decorativi și trebuia să lase la vedere totuși vesta simplă de dedesubt. Pantalonii strâmți se opreau sub genunchi. 
    Iată-l aici pe țarul Petru cel Mare ("Mare" și la propriu, căci avea cca 2 m înălțime!), așa cum a fost el imortalizat în ceară de către Carlo Bartolomeo Rastrelli, care s-a folosit de mulajele luate imediat după decesul împăratului Rusiei (1725). 
Acestă statuie de ceară este expusă la Muzeul Ermitaj (Palatul de Iarnă) de la Sankt Petersburg, orașul întemeiat de către Petru. (Este singura statuie de ceară păstrată din acea epocă în care, după modelul celor lucrate în Olanda, Rusia a preluat și ea acest meșteșug, devenind celebră apoi pentru colecțiile sale).


Mai jos - detalii ale costumelor unor înalți demnitari ruși, aflate de asemenea în colecția de la Ermitaj



PS: Cât despre politica externă (expansionistă) a ambițiosului împărat al Rusiei ... aceasta este o altă poveste. Mai multe puteți afla din "Testamentul lui Petru cel Mare", document preluat și aplicat, din păcate, de către toți urmașii săi.

Vezi si 
http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/rusia-lui-petru-cel-mare-primii-pa-i-transformarea-mare-putere-mondiala

duminică, 31 august 2014

Costumul popular românesc

  Recenta mea calatorie la Balcic, la Castelul Reginei Maria, mi-a adus foarte aproape imaginea acesteia. Cele mai multe dintre fotografiile publice ale reginei o infațișează în costumul popular al țarii sale de adopție. A îndrăgit atât de mult portul nostru încât acesta a devenit veșmântul preferat. Unele fotografii o înfățișează alături de copiii săi îmbrăcați cu același frumos costum popular românesc.

Regina Maria și regele Ferdinand al României Mari.

Crinii, florile preferateale reginei Maria, pictați adesea de către aceasta. 
Interioare din castel (Vila Cuibul liniștit, reședința de vară a reginei.)





 Pe țărmul de la Balcic și prințesa Ileana.




Prin padurea de la Sinaia. alături de prințesa Maria (Mignion) și prințul Nicolae.
Împreună cu prințesa Ileana.



Regina Maria și regele Mihai (copil)





De la stânga la dreapta:
Principesa Irina a Greciei, Principesa Ileana a României, Regina Maria a României, Regina Maria a Iugoslaviei (născută ca principesă în România) și Principesa Moștenitoare Elena a României (născută ca principesă a Greciei).