Calatorie in timp, alandala, fara cronologie, pentru ca "haina face pe om".

joi, 21 mai 2020

Veșminte regale - 1918

     Pentru două scenete cu caracter istoric  ocazionate de Centenarul Marii Uniri din 1918 am pregătit o recuzită pe care elevii-actori au purtat-o cu mult respect.
Ținuta regelui Ferdinand a inclus și vestita coroană de oțel.
Regina Maria a avut și ea, pe lângă iubita ie românească, o coroană după unul dintre modelele din epocă, cea cu perle.
Și pentru că scenariul a imaginat momente legate de scrierea jurnlului reginei - Poveste vieții mele - acesta nu putea lipsi.  Pe copertă au poposit celebrii crini imperiali, adorați de regina Maria.
Oamenii politici ai vremii au prezentat și ei ținute cât mi apropiate de cele ale epocii.














vineri, 4 septembrie 2015

Constantinopol. Impresii de călătorie (august 2015)

Pentru cele 5 zile de Constantinopol/ Bizanț/Istanbul m-am pregătit temeinic sufletește și nu numai.
Documentare, organizare,....
Cu toate că am avut "avarie" la piciorul stâng (o entorsă deci orteza de purtat) nu mi-am schimbat planurile. Iar vestimentar am tratat cu seriozitate cerințele culturii musulmane.

La Marele Bazar:

Muzeul de arheologie:






Muzeul de artă islamică:

Muzeul Topkapî Sarai:

Muzeul de Aryă Islamică:

Moscheea Albastră:




Palatul Administrativ Dolmabahce:

miercuri, 15 aprilie 2015

ȘTEFAN CEL MARE

      Născută în Moldova, cu o copilărie la umbra stejarului din Borzești, de bună seamă că numele și personalitatea lui Ștefan înseamnă mult pentru mine. Și cum ieri, 14 aprilie, n-au fost puțini cei care au marcat în spațiul virtual începuturile domniei marelui domnitor, iată câteva informații:
Interesantă este intervenția domnului Viorel Dolha de la Arad:



  Preocuparea mea pentru Stefan s-a materializat artistic în 2004, la comemorarea celor 500 de ani de la trecerea în neființă a domnului Moldovei. Așa a luat naștere un portret (grafică) înconjurat de un colaj din frunze de stejar aduse personal din curtea Bisericii din Borzești (jud. Bacău) dar și de la Cetatea de scaun a Sucevei.

Despre veșmintele purtate de domnitor avem aici fotografia statuii de ceară din Sala Tronului de la Muzeul de istorie Suceava.



Alte mărturii extrem de interesante găsim aici:
 http://ziarullumina.ro/documentar/cele-doua-deshumari-ale-sfantului-stefan-cel-mare

duminică, 12 octombrie 2014

Strămoșii

   La întrebarea mea, la ora de istorie - Cum credeți că arătau dacii? -  elevii acceptă provocarea și descriu veșmintele destul de aproape de realitate. Mai greu este cu trăsăturile fizice, căci dacii erau ... înalți, voinici, cu părul blond-roșcat și ochii albaștri.
 Strămoșii daci și romani au fost reprezentați pe Columna lui Traian de la Roma, monument ridicat în anul 113, după victoria din 106 a împăratului asupra Daciei. Personajele acestei veritabile cronici de război, cu chipurile săpate în nobila marmură privesc posteritatea de pe basorelieful care urca în spirală cei aproape 40 de metri.

Columna lui Traian amplasată în Forul lui Traian, la Roma). Arhitectul Apolodor din Damasc este cel care a conceput friza în spirală, derulând scene din ambele războaie daco-romane, fiind prezente cca 2500 de personaje. În vârf se afla inițial statuia împăratului Traian, cenușa acestuia fiind depusă în soclul de la baza columnei.
În prezent, deasupra se află statuia Sfântului Petru.

Luptători daci reprezentați pe columnă. 
(Fragment de pe replica Columnei lui Traian, prezentă la Muzeul Național de Istorie, București).


Asediul Sarmizegetusei, capitala Daciei (detaliu).


Sinuciderea lui Decebal (anul 106).
Urmărit de către romani, regele a decis să nu trăiască umilințele prizonieratului la Roma.

   Cercetări contemporane susțin că inițial marmura ar fi fost pictată, de aceea sunt aici prezentate și variantele color, simulate, ale scenelor de pe columnă.
   În iarna 101/102 dacii împreună cu aliații lor, sarmații roxolani (reprezentați aici cu armurile precum solzii) au încercat o diversiune împotriva taberelor romane din Moesia. 


Asediul Sarmizegetusei.

Luptător dac și marinar roman (Muzeul Marinei, Constanța).


Căpetenie dacă și infanterist roman.













sâmbătă, 13 septembrie 2014

Game of Thrones

   Postarea anterioară (despre Petru cel Mare) m-a plasat deja într-un spațiu cultural baroc așa că de data asta vă propun o lume ușor fantastică: Game of Thrones.
    Pentru adaptarea cinematografică a acestei cărți, în vogă acum, unele costume au fost realizate de către un designer de excepție: Michele Carragher. Ea lucrează de peste 15 ani diverse costume pentru producții de film și televiziune. A studiat design vestimentar la Colegiul de modă din Londra ( îmbrăcăminte, broderie, pălării de damă și ilustrare) și a participat la un curs de trei ani la Colegiul Cordwainers, specializat în pielarie. După terminarea colegiului, Michele a lucrat în industria textilă de conservare, repararea și restaurarea textilelor istorice pentru colecționari particulari și muzee, fiind specializata in broderie de mână. Apoi a optat pentru o carieră în costume de film și televiziune, cum ar fi BBC,  ITV a lui David Copperfield si Mansfield Park.

    Prima producție care a consacrat-o a fost în 2005, cu costumul pentru rolul reginei Elizabeth I, premiat  Emmy . Cel mai recent a fost tot la HBO, în 2012, pentru  costumele din seria Game of Thrones. Artista brodează de mână, la gherghef, folosind tehnici tradiționale și lucrând direct pe haină sau pe țesături de mătase sau organza ce urmează a fi aplicate pe costume. Desenele ei orginale dovedesc creativitate și imaginație.