Petru cel Mare

   Rusia și politica sa externă - iată un subiect fierbinte acum. Subiect care își are începutul pe vremea lui Petru cel Mare (1682 - 1725), considerat unul dintre cei mai reprezentativi țari ruși.

    Promovând deschiderea spre Occident, el a contribuit la transformarea Rusiei dintr-o țară care încă orbecăia în bezna medievală într-o mare putere. Călătoria țarului în Europa occidentală (1697-1698) a însemnat contactul direct cu civilizația epocii moderne, consecința fiind inițierea unor reforme profunde în toate domeniile: industrie, comerț, învățământ, administrație, cultură și societate.
    Predecesorii săi interziseseră obiceiurile și veșmintele "străine" precum și scurtarea părului, ucazul țarului Alexei Mihailovici prevăzând severitatea interdicțiilor, orice abatere putând atrage din partea acestuia dizgrația și chiar numirea vinovatului pe o funcție inferioară. 

 Cu toate acestea, datorită legăturilor tot mai dese cu Europa de vest, la sfârșitul sec. al XVII-lea apar primii croitori de modă europeană, ei fiind cei care i-au lucrat astfel de haine și țarului Petru I (un caftan de catifea neagră, brodat cu fir de aur și de argint). Primele reforme ale acestuia au vizat interzicerea portului bărbii de către bărbați (cu excepția slujitorilor Bisericii). Cei care ar fi dorit să poarte barbă trebuiau să plătească un bir. A urmat apoi introducerea obiceiului fumatului și a băutului cafelei.

   După ce s-a războit cu bărbile, Petru a început bătălia cu veșmintele. Prin ucazul din 1700 a hotărât ca " boierii, oamenii de la curte, funcționarii vor purta îmbrăcăminte ungurească, cu caftanul de deasupra până sub genunchi, iar cel de dedesupt mai scurt". Cei care nu se supun ucazului plătesc amendă. Unii au mormăit că veșmintele astea nu sunt bune pentru clima aspră a Rusiei. Dar sancțiunile devin tot mai aspre, pentru purtarea bărbilor și a învechitelor straie ruseștiei riscând închisoarea și confiscarea bunurilor. 

 Costumul masculin introdus în Rusia de către Petru cel Mare era de fapt cel în vogă la curtea lui Ludovic al XIV-lea, regele Franței: o jiletcă lungă până la genunchi, strâmtă pe corp dar, din talie, cu pliuri laterale care permiteau mișcările cu lejeritate, mai ales pentru cavaleri. Aceasta avea numeroase butoniere și butoni decorativi și trebuia să lase la vedere totuși vesta simplă de dedesubt. Pantalonii strâmți se opreau sub genunchi. 

    Iată-l aici pe țarul Petru cel Mare ("Mare" și la propriu, căci avea cca 2 m înălțime!), așa cum a fost el imortalizat în ceară de către Carlo Bartolomeo Rastrelli, care s-a folosit de mulajele luate imediat după decesul împăratului Rusiei (1725). 

Acestă statuie de ceară este expusă la Muzeul Ermitaj (Palatul de Iarnă) de la Sankt Petersburg, orașul întemeiat de către Petru. (Este singura statuie de ceară păstrată din acea epocă în care, după modelul celor lucrate în Olanda, Rusia a preluat și ea acest meșteșug, devenind celebră apoi pentru colecțiile sale).

Mai jos - detalii ale costumelor unor înalți demnitari ruși, aflate de asemenea în colecția de la Ermitaj

PS: Cât despre politica externă (expansionistă) a ambițiosului împărat al Rusiei ... aceasta este o altă poveste. Mai multe puteți afla din "Testamentul lui Petru cel Mare", document preluat și aplicat, din păcate, de către toți urmașii săi.

Vezi si 

http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/rusia-lui-petru-cel-mare-primii-pa-i-transformarea-mare-putere-mondiala

Costumul popular românesc

  Recenta mea calatorie la Balcic, la Castelul Reginei Maria, mi-a adus foarte aproape imaginea acesteia. Cele mai multe dintre fotografiile publice ale reginei o infațișează în costumul popular al țarii sale de adopție. A îndrăgit atât de mult portul nostru încât acesta a devenit veșmântul preferat. Unele fotografii o înfățișează alături de copiii săi îmbrăcați cu același frumos costum popular românesc.

Regina Maria și regele Ferdinand al României Mari.

Crinii, florile preferateale reginei Maria, pictați adesea de către aceasta. 

Interioare din castel (Vila Cuibul liniștit, reședința de vară a reginei.)

 Pe țărmul de la Balcic și prințesa Ileana.

Prin padurea de la Sinaia. alături de prințesa Maria (Mignion) și prințul Nicolae.

Împreună cu prințesa Ileana.

Regina Maria și regele Mihai (copil)

De la stânga la dreapta:

Principesa Irina a Greciei, Principesa Ileana a României, Regina Maria a României, Regina Maria a Iugoslaviei (născută ca principesă în România) și Principesa Moștenitoare Elena a României (născută ca principesă a Greciei).  

Vremuri? Vesminte?

De ce vremuri? 

       Pentru ca, dupa o jumatate de secol de vietuire, mai mult de jumatate am petrecut-o ca profesoara de istorie. Astfel am constatat adesea ca, dincolo de faptele oamenilor, de evenimente sau procese istorice, exista viata lor cotidiana si atmosfera epocii respective. Vremurile, conditia sociala, personalitatea fiecaruia si-au pus mereu amprenta asupra hainelor si accesoriilor.

De ce vesminte?

       Pentru ca m-am intersectat mereu cu designul vestimentar, m-am jucat eu insami cu tesaturile, culorile si accesoriile. Fiecare haina poate avea povestea ei, poate impresiona spectaculos sau discret, poate descrie succint starea de spirit sau caracterul cuiva.

   Veti gasi aici vesminte din epoci diverse, uneori cu povestile lor despre cei care le-au purtat, alteori ca pretext pentru descrierea unei perioade remarcabile. Vom calatori amestecat, cand in antichitate,  epoca medievala sau moderna, cand in vremurile noastre, depinde de ...inspiratie.

   Vor fi dezvaluite detalii, curiozitati sau picanterii, dupa care veti reflecta sau veti rade sanatos.

Enjoy!